Ioan Enciu

Astazi s-a dezbatut in plenul PE Acordul UE-SUA privind prelucrarea si transferul de date referitoare la mesaje de plata financiare din UE catre SUA pentru TFTP, urmand ca votul final sa aiba loc joi, 08 iulie.

Eurodeputatul PSD Ioan Enciu, impreuna cu membrii S&D din cadrul comisiei LIBE au reusit, dupa intense negocieri sa aduca imbunatatiri Acordului dintre UE si SUA privind transferul datelor de mesagerie financiara catre SUA in cadrul Programului de urmarire a finantarii in scopuri teroriste.

În final, s-a realizat un acord bun si foarte mult îmbunatatit, care asigura un echilibru adecvat între asigurarea securitatatii si respectarea drepturilor cetatenilor. Aceasta este o victorie pentru grupul S&D si o victorie pentru Parlamentul European.

Acest lucru este cu atat de mai mult important cu cat alternativa ar fi fost acorduri bilaterale între SUA si unele guverne europene, fara nici un control democratic de ansamblu la nivel comunitar si fara garantii ca datele cu caracter personal ale catatenilor europeni vor fi protejate.

Îmbunatatirile, precum si alte garantii cheie care sunt incluse în acord:

1. Masuri concrete privind salvgardarea împotriva abuzului folosirii datelor cetatenilor europeni de catre oficialii americani.

• UE va avea acum un control direct asupra felului in care se face cautarea si extragere a datelor în SUA: O persoana desemnata de catre Comisia a fost acceptata pentru prima data, sa lucreze în interiorul US Treasury Department si va supraveghea direct toate cautarile, avand si imputernicirea de a bloca orice procedura de cautare inadecvata. (Art.12.1)

• Sunt în mod explicit interzise de acord, data mining, profilari si cautari aleatorii. Cu alte cuvinte, datele pot fi cautate doar pentru anumite persoane si deja cunoscute sau suspecte de activitati teroriste si nu cautari arbitrare. Declansarea cautarilor nu poate fi permisa fara probe, în caz contrar procedura este blocata de catre sistem. Aceasta este prima data când astfel de garantii fundamentale sunt prevazute în mod explicit într-un acord UE-SUA (Arts. 2, 4 si 5).

2. Transferul de date este extrem de problematic pentru ca, tehnic acesta nu se poate face dacat în totalitate de la Swift la Trezoreria SUA.

• Pentru a preveni abuzurile, numarul de date transferate a fost redus, cu exceptia tuturor datelor referitoare la Sistemul European de plati - SEPA. (Art. 4)

• Pentru viitor, UE va trebui sa stabileasca un sistem pentru a evita transferurile în vrac, prin creerea unui sistem juridic si tehnic european, astfel incat numaidatele vizate sa paraseasca teritoriul UE: Noul tratat prevede un angajament obligatoriu de catre Comisie sa prezinte o propunere legislativa în maximum 1 an si un raport privind progresele în 3 ani. (SUA vor trebui sa furnizeze asistenta tehnica si sa se adapteze în consecinta acordului, oferind reciprocitate depline UE. (Art. 2)

3. Privind protectia scop limitarea stricta a acordului

S-a obtinut garantarea ca scopul acordului sa fie strict limitat la lupta împotriva terorismului si a finantarii terorismului legate de numai. Astfel s-a garantat eliminarea metodei extrem de periculoase (si utilizate pe scara larga) "scop-alunecare" din acorduri similare cu tari terte, în cazul în care datele personale sensibile pot fi adesea utilizate pentru a lupta împotriva unei game largi de infractiuni nedefinite (si mult mai putin grave).

4. Privind drepturile de contestare a persoanelor vizate

Acordul nou prevede în mod explicit :

• accesul la date, rectificare, stergere si blocare. Deasemenea, proceduri specifice pentru cetateni in scopul exercitarii acestor drepturi, un rol sporit pentru autoritatile UE si autoritatile nationale de protectie a datelor (Arts. 15 si 16)

• dreptul cetatenilor de a fi informati cu privire la TFTP si la drepturile lor fundamentale. Trezoreria SUA este obligata sa ofere informatii si sa raspunda la cererile cetatenilor europeni cu privire la respectarea drepturilor fundamentale (art. 14)

• Date sensibile care dezvaluie originea etnica, opinii politice, convingeri religioase, parteneriate, sindicale, vor fi procesate doar în circumstante exceptionale si în conditii stricte.(Art. 5)

5. Dreptul la un recurs judiciar si administrativ

• Departamentului Trezoreriei SUA se angajeaza la un tratament egal pentru toti cetatenii UE si o deplina exercitare a dreptului la o cale de atac administrativ si judiciar, in cazurile in care cetatenii considera ca s-au facut abuzuri. (Art. 18)

6. Limiteaza perioadele de pastrare a datelor

• În timp ce perioada generala de pastrare a datelor neutilizate în vrac va fi în continuare limitata la 5 ani, datele extrase vor trebui revizuite si eliminate în fiecare an, în cazul în care nu mai sunt utile. Se va folosi o analiza multi-strat sistem, sub supravegherea UE. (art. 6)

• Toate extrasele datelor utilizate vor fi sterse la sfârsitul anchetei specifice sau a urmaririi penale pentru care sunt utilizate. In Acordul interimar anterior, astfel de date ar fi putut fi retinute de catre autoritatile SUA pentru pâna la 90 de ani. (Art. 6)

7. Cea mai importanta prevedere in acordul UE-SUA cu privire la protectie a datelor din SUA

S-a convenit sa se faca o reevaluare a acordului atunci cand, in viitor, acordul-cadru UE-SUA privind principiile comune de protectie a datelor, aflat în curs de negociere, va fi încheiat. Acest lucru va permite alinierea legislatiilor UE si SUA privind protectia datelor pe aceleasi principii. Pentru acest viitor acord S&D si PE vor lupta pentru impunerea celui mai înalt nivel de standarde în acest domeniu. (Declaratia anexata la decizie a Consiliului)

PUNCTE nerezolvate care vor fi monitorizate îndeaproape în timpul derularii acordului

În ciuda faptului ca s-au atins toate obiectivele principale, cel putin doua aspecte sunt înca nerezolvate si necesita o atentie deosebita dupa punerea în aplicare a acordului. Acestea sunt:

1. Implicarea Parlamentului European si a Consiliului în numirea persoanei responsabile de UE în supravegherea zilnica la Trezoreria Statelor Unite: Comisia trebuie asigure de responsabilitatea si independenta aceastei persoane. Grupul S%D sprijina propunerea raportorului de a invita Comisia sa implice pe deplin Parlamentul European si Consiliul în aceasta decizie (Rezolutia legislativa - raport Alvaro)

2. Rolul Europol în autorizarea transferului de date catre SUA: Ar fi preferat ca aceasta atributie sa o aiba o autoritate judiciara sau o autoritate de protectie a datelor. Europol are un sunet regim de protectie a datelor, dar acesta nu este înca trebuie adaptat conform Tratatului de la Lisabona, în scopul de a îndeplini sarcinile în cauza în control democratic deplin. S & D a obtinut un angajament scris cu privire la limitarea stricta supraveghere si protectie a datelor prin noile puteri conferite Europol. (Declaratia anexata la Decizia Consiliului). S & D va solicita o propunerea legislativa care sa asigure o supraveghere a Europolului de catre PE. Aceasta propunere legislativa sa fie promovata în cadrul procedurii legislative ordinare, în cel mai scurt timp posibil, cu mult înainte de 2013 - data prevazuta în planul de actiune al Comisiei de la Stockholm. Între timp, vor fi explorate, de asemenea, modalitatile în care UE poate exercita o supraveghere atenta strict asupra Europol in îndeplinirea mandatului sau în temeiul acordului.

Textul integral al acordului TFTP precum si toate anexele pot fi gasite pe site-ul Consiliului:
http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_Data/docs/pressdata/EN/foraff/1

Europarlamentarul PSD Ioan Enciu, membru al Comisiei pentru industrie, energie şi cercetare a Parlamentului European (ITRE), a fost desemnat, de către grupul de lucru al social-democraților din ITRE, membru al grupului de contact al Parlamentului European cu Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energetic (ACER). Grupul de contact este format din 5 eurodeputaţi şi are rolul de a menţine legătura dintre PE şi membrii consiliului director ai agenţiei.

Agenţia pentru cooperarea autorităţilor de reglementare din domeniul energetic este un organism cu personalitate juridică ce va deveni pe deplin funcţional din martie 2011. Agenţia a fost fondată în baza unui regulament din cadrul celui de-al treilea pachet energetic constituit din cinci acte legislative aprobate în 2009, ce au ca scop îmbunătăţirea funcţionalităţii pieţelor interne de gaz şi electricitate. Aceasta are rolul de a complementa şi coordona activitatea Autorităţilor Naţionale de Reglementare în domeniul energetic, iar competenţele sale includ: participarea la crearea de noi reguli pentru reţelele energetice; luarea de decizii individuale obligatorii privind termenii de acces şi operare pentru infrastructurile transfrontaliere în cazurile în care autorităţile de reglementare naţionale nu ajung la un consens; acordarea de consultanţă pe probleme de energie instituţiilor europene.

Europarlamentarul PSD, Ioan Enciu, a depus \n 28 Iunie o întrebare scrisă în regim de urgenţă către Comisia Europeană cu privire la situaţia presei în România, în contextul aprobării noi Strategii Naţionale de Apărare a Ţării de către CSAT.

Deputatul şi-a exprimat dezacordul şi profunda îngrijorare în legătură cu textul înaintat de Preşedinţie către Parlament spre aprobare, întrucât orice critică adus` de c`tre pres` la adresa puterii politice, sau orice dezv`luire a abuzurilor politicienilor , poate fi considerată un atac la interesele naţionale. Acest proiect emis de CSAT reprezintă de fapt un demers de îngrădire a libertăţii de exprimare şi a libertăţii presei în România.

Eurodeputatul solicită prin întrebarea lui un raspuns din partea Comisiei Europene, în legătură cu situaţia generat` de documentul CSAT. "Este posibil ca într-un stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, presa să fie asimilată ameninţărilor teroriste de către un document oficial care vizează Strategia de Securitate Naţională?", a \ntrebat eurodeputatul, care, în acelaşi timp, face apel la Comisia European` "pentru a urmări îndeaproape demersul preşedinţiei române".

Ioan Enciu cere Comisiei "măsuri concrete luate de Uniunea Europeană în vederea protejării presei şi a dreptului la libera exprimare în România"

Europarlamentarul Ioan Enciu este co-semnatarul, alaturi de deputati din Franta, Germania si Slovenia, membrii ai Inter-Grupului Media din Parlamentul European, a unei declaraţii scrise depuse la Parlamentul European prin care se solicită Comisiei Europene găsirea unor soluţii financiare de ajutorare a angajatilor din sectorului media.

Bruxelles, 23 iunie 2010

Europarlamentarul PSD Ioan Enciu, membru al Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European (LIBE), a declarat că trebuie create condiţiile economice adecvate pentru sprijinirea ziariştilor în demersul lor de promovare a democraţiei. Declaraţia lui Enciu a fost făcută în cadrul seminarului "Cenzura şi auto-cenzura: Noi provocări ale Libertăţii de Expresie în Europa". la care au fost invitaţi experţi în probleme de comunicare, reprezentanţi ai diverselor organizaţii internaţionale, jurnalişti, artişti şi membri ai PE; au fost dezbătută problemele cenzurii şi autocenzurii şi implicaţiile acestora pentru libertatea de exprimare şi democraţie.

În cadrul dezbaterilor au luat cuvântul jurnalişti, artişti şi scriitori ce şi-au expus propriile experienţe în ceea ce priveşte autocenzura şi cenzura la care au fost supuse operele acestora. S-au discutat cazuri precum caricaturile profetului Mohammed, realizate de jurnalistul Flemming Rose, ce au provocat "adevărate răscoale în lumea musulmană", şi multe alte evenimente în care jurnalişti sau artişti au fost fie cenzuraţi, fie s-au aflat nevoiţi să aplice autocenzura.

Ioan Enciu a enumerat câteva din problemele stringente cu care se confruntă societatea europeană şi în special media din UE, din punctul de vedere al cenzurii şi al autocenzurii. Deputatul european a dat exemple de momente în care autocenzura s-a aplicat atât în declaraţii şi atitudini politice ale unor membrii ai parlamentului cât şi a unor state membre în diverse situaţii. "Bunul simţ trebuie să preleveze în cazurile în care autorităţile unui stat nu se implică în rezolvarea unei probleme ce ţin de un alt stat membru, sau nu au reacţionat corespunzător. Trebuie găsită abordarea propice în luarea unei poziţii mai ales în contextul european. Totuşi există cazuri când trebuie luată o atitudine şi semnalat în mod corespunzător", a declarat el.

Un alt punct pe care social-democratul a ţinut să pună accent a fost cel legat de libertatea de exprimare a presei şi îmbunătăţirea condiţiei jurnaliştilor în vederea diminuării vulnerabilităţii acestora în faţa cenzurii de orice tip cât şi a autocenzurii."Trebuie să creăm condiţiile economice adecvate pentru a sprijini jurnaliştii în demersul lor de promovare a democraţiei. Eu şi colegii mei, am depus în acest sens o declaraţie scrisă care vine în sprijinul lor, astfel încât să se limiteze autocenzura şi să dispară cenzura", a afirmat Enciu.

Europarlamentarul a conchis spunând că "autocenzura trebuie să rămână o problemă morală a fiecărui individ în parte şi aplicată din raţiuni ce ţin de bunul simţ".